A fost campanie…

Este pentru prima dată în viața mea când m-au interesat alegerile cu adevărat, din mai multe motive:

  • în primul rând pentru că o persoană din viața mea a participat activ, alături de altele pe care le cunosc personal, și am fost curioasă să aflu îndeaproape ce „meșteresc”;
  • trăiesc într-o comunitate suficient de mică, încât să sper că, măcar la nivel local, părerea omului de rând poate face o diferență;
  • deși sunt de relativ puțin timp stabilită în această localitate, simt că încep să prind rădăcini și speranța mea este să îmi petrec aici restul zilelor, prin urmare mă interesează ce se întâmplă;
  • perspectiva atât de apropiată de a avea copii îți schimă aproape brusc prioritățile și îmi doresc să fac tot ce pot pentru a le oferi măcar o micro-lume mai bună.

Să urmăresc îndeaproape manifestările publice ale candidaților și ale susținătorilor acestora a fost o experiență foarte interesantă.

Am văzut dezvăluiri dovedite și îngrijorătoare despre cum se „sifonează” banul public, urmate de acuzații de „campanie murdară”, pentru că, evident, mizeria trebuie ținută sub preș pentru a putea continua nestingherită. Am văzut analfabeți aproape nefuncționali, cum le reproșează unor candidați lipsa diplomelor și a studiilor înalte. Am văzut foarte multe cazuri de oameni care, cu nonșalanță, mint cu nerușinare, uneori din posturi de la înălțimea cărora ar trebui să aibă o moralitate ireproșabilă, scuipă unde au mâncat și apoi mănâncă din nou de unde au scuipat…

Dar am întâlnit și oameni „ca mine”, în sensul că, din manifestările lor publice, păreau să împărtășească aceleași valori sau principii de viață. Nu știu dacă ăsta e un lucru bun neapărat, dar pe mine m-a bucurat.

M-a întristat să constat că oameni de bine, cu mai mult de doi neuroni în cap, sunt de părere că nu au pe cine vota și sunt extrem de dezamăgiți și nemulțumiți, iar alții, care nu par a avea chiar toate țiglele pe casă, merg să voteze în grup, hotărând astfel soarta noastră, a tuturor. Poate că ideea că și votul meu contează este o iluzie, dar măcar am conștiința împăcată că am făcut tot ce ținea de mine în acest moment pentru a contribui la schimbarea a ceea ce nu îmi convine. Plus că foarte mulți oameni în trecut au plătit cu viața acest privilegiu, care nouă acum ni se pare atât de firesc, prin urmare nu vreau să îmi bat joc de el și să îl arunc la gunoi.

Nu aș îndrăzni niciodată să sfătuiesc pe cineva cu cine să voteze, pentru că nu poți ști cu adevărat ce e în mintea și în sufletul celorlalți, a candidaților, încât să poți garanta pentru cineva. Plus că ar fi irelevant, pentru că nu sunt și nici nu îmi doresc să fiu vreun ”influencer”. Cred că oamenii au văzut tot ce era de văzut și, bazat pe propriul creier și instinct, dar mai ales pe propria răspundere, vor alege cum vor crede de cuviință.

Mi-ar plăcea să ajungă în funcție suficienți oameni buni (indiferent de la ce partid), adică oameni care să fie bine intenționați, să creadă în niște valori, altele decât preamăritul ban, și chiar să încerce, cu bună credință, să facă lucruri bune pentru comunitate.

Ce va fi, vom trăi și vom vedea, și sper că vom avea puterea să reacționăm în consecință la momentul potrivit.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.