Când adevărul devine murdar

Sfinții neprihăniți și campania electorală

Campania electorală care se află acum în desfășurare, poate avea și o latură foarte educativă, dacă faci un mic efort să vezi dincolo de predelele groase de fum și de trucurile ieftine ale saltimbancilor politici.

Văd din ce în ce mai multe îndemnuri la o ”campanie curată”, de parcă am trăi într-un pension de domnișoare la începutul secolului trecut. Dacă vine din partea unor oameni normali, care nu au nicio miză personală, poate fi de înțeles că s-au săturat de circ. În schimb, dacă ”neprihănitul” care face apel, abia a terminat de aruncat cu noroi în cineva, nu mai e în regulă.

Iar când declarația vine de la ”putere”, atunci foarte posibil există ceva de ascuns. De ce? Pentru că e ilegal sau măcar imoral.

Ce înseamnă totuși campanie curată/campanie murdară? Sau campanie pozitivă/campanie negativă?

Din punctul meu de vedere, campania curată poate fi pozitivă sau negativă. Bineînțeles, în practică, se întâmplă un amestec din cele două, în proporții variabile.

Într-o campanie pozitivă, candidatul se concentrează asupra propriei persoane, încearcă să se prezinte pe sine într-o lumină pozitivă, să-și expună realizările și proiectele de viitor.

Candidații care abordează o campanie negativă (preponderent), încearcă să scoată în evidență defectele contracandidaților, nereușitele, gafele acestora, uneori chiar reușesc să facă dezvăluiri în urma cărora organele justiției ar trebui să se autosesizeze. Însă, într-o campanie negativă curată, ceea ce se prezintă este întotdeauna adevărat. Există dovezi, argumente solide, fapte demonstrate, nu păreri sau răutăți.

Ce face o campanie să fie murdară?

  • Atacurile la persoana contracandidatului sau a familiei acestuia;
  • Jignirile, injuriile;
  • Minciunile, adevărurile trunchiate, insinuările perverse care să inducă lucruri neadevărate;
  • Aducerea în public a anumitor lucruri personale care nu au niciun fel de relevanță pentru comunitate, decât cel mult bârfă ieftină la colț de stradă.

Însă niciodată adevărul nu poate constitui ”campanie murdară”.

Dar ce te faci atunci când ai puterea și vezi cum îți scapă printre degete?

Read More »

Iartă-ne nouă schingiuirea zilnică!

Astăzi este ziua limbii române, din păcate un prilej trist de cugetare…

Pentru mine, limba română a făcut întodeauna parte din ființa mea, din identitatea mea. Deși, de-a lungul timpului am studiat și alte limbi, ba chiar le pot utiliza la nivel destul de avansat, am constatat că nimic nu exprimă mai exact și mai frumos ceea ce sunt, decât limba română.

Să trăiești în această țară, să ai acces la internet, să fii posesor de “smart” orice în afară de creier și să nu fii în stare să scrii două rânduri corect în limba ta maternă, este o mârlănie fără seamăn! Și dacă te mai și erijezi în mare lider de comunitate, este cu atât mai rușinos!

Mă opresc aici pentru că alții, înzestrați cu mult har, ne-au lăsat mărturii extraordinare despre sensurile profunde ale limbii noastre, atât de nedreptățită în vremurile astea:

În sfârșit, e timpul nostru!

Pregătiți armele!… sau … Întoarceți armele!

Zilele astea suntem în plină campanie electorală, ca întotdeauna, cei care vor acces la funcții publice și cei ce vor să le păstreze, se grăbesc să-și scoată armele.

Deși poate nu au atâta strălucire precum cele prezidențiale, spre exemplu, alegerile locale mi se par mai importante dintr-un anumit punct de vedere, în special pentru comunitățile mai mici. Competitorii sunt ”ai tăi”, oameni pe care îi cunoști personal, cu care te întâlnești pe stradă, care îți rezolvă (sau nu) gropile din asfalt, curățenia, PUZ-ul și tot felul de lucruri, mai mari sau mai mărunte, de care te lovești zilnic.

Stimabilii eligibili își pun hainele cele bune și limbajul elevat (fiecare după posibilități) și încearcă să ne impresioneze, să ne promită, să ne seducă… În secret sau la lumină, se uneltesc lucruri, se fac dezvăluiri, se încheagă alianțe și se nasc dușmănii. Este perioada în care poporul primește un pic mai multă pâine și porție înzecită de circ.

Caragealiana_-_Caruta cu paiate
Caragealiana_-_Caruta cu paiate

Odată la 4 ani, pentru o singură zi, avem puterea. De ce-i dăm cu piciorul?

Am observat, însă, în rândul alegătorilor, un soi de lehamete, uneori dusă până la indolență. Ceea ce este anormal, pentru că este vorba de comunitatea noastră, de banii noștri, de multe lucruri care ne vor afecta în mod direct viețile. În general oamenii își justifică nepăsarea prin ”axiome” de genul:

Read More »